Dispozitivele de hop-up aplica o rotatie pe directia inapoi asupra proiectilului, reducand presiunea aerului in partea superioara. Acest lucru face ca peletele sa cada mai putin pe o distanta data decat ar fi facut-o fara rotirea aplicata, extinzand raza efectiva a replicii fara a creste viteza.
Cauza principala a portantei este efectul Magnus. Pe suprafata BB-ului exista un strat de aer care nu se misca (stratul de delimitare). Ca si in cazul unei mingi invartite, acest strat este aruncat intr-un unghi. Legile lui Newton afirma ca, pentru ca aerul sa fie aruncat intr-o directie, mingea trebuie sa se deplaseze in directia opusa. Conform explicatiei Magnus, mingea rotativa ar arunca aer in jos si in spate, dand astfel ridicare. Straturile de aer de granita din partea superioara si inferioara se separa inegal(Fig 1), aparand ca o coada a cometei indreptata in jos. Acest lucru poate fi verificat in tunelurile eoliene si este bine documentat in manualele de dinamica a fluidelor.
In replicile cu aer comprimat, aceasta este de obicei implementata ca un masnon siliconat (numita guma) ce atinge calea BB-ului, prin partea de sus a tevii. Bucking-ul impiedica momentan partea superioara a proiectilului, aplicand un back-spin ce poate depasi 120.000 de rotatii pe minut. Acest lucru este de obicei ajustabil(Fig 2), astfel incat efectul poate fi reglat pentru a se potrivi cu greutatea sau viteza BB-ului si preferintele fiecarui jucator.
Un R-hop foloseste in continuare un bont de cauciuc proeminent pentru a aplica rotirea pe BB prin frecare, cu toate acestea efectul este aplicat intr-un mod mult mai bland pe o perioada mai lunga de timp. R-hop-ul este mai putin ca un bump de viteza si mai mult ca un deal bland(Fig 3), ambele ofera aceeasi cantitate de backspin, dar un R-hop o face intr-o maniera mult mai blanda, deoarece se potriveste aproape complet cu profilul butoiului(Fig 4).
Sursa si credite :
Apasa clopotelul din dreapta (vizibil in Chrome) pentru abonare.